miercuri, 24 august 2016

Top 5 Wednesday: Books you want to read before the end of the year

Nu sunt într-o ordine anume.
  • Eroul evurilor de Brandon Sanderson. Volumul doi l-am citit la finalul lui 2013, trebuie să citesc și volumul trei până la urmă, încă vreau să știu cum se termină toată povestea.
  • The count of Monte Cristo de Alexandre Dumas. Asta e o carte pe care îmi promit că o citesc de cel puțin un an, iar acum o am deci nu mai am nicio scuză să nu o citesc.
  • Insula diavolului de Ciprian Mitoceanu. Singurul motiv pentru care încă nu am ajuns la cartea asta e pentru că aștept să apară volumul trei, la Gaudeamus, ca să nu mai trebuiască să aștept în caz că se termină cu ditai cliff-hangerul, ceea ce sunt convisă că se va întâmpla.
  • A feast for crows de George R.R. Martin. Vreau măcar să citesc încă un volum din serie anul ăsta, și sper ca volumul șase să apară curând, urăsc așteptarea. E singurul motiv pentru care am tot amânat să continui seria.
  • Me before you de Jojo Moyes. Mi-a plăcut foarte mult filmul și vreau foarte mult să citesc și cartea.

marți, 16 august 2016

Achiziții(45)

O să recunosc de pe acum că se poate să fi exagerat puțin, dar nu am putut rezista. Am făcut câteva lucruri anul ăsta pentru care mă simt mândră de mine, iar cărțile au fost cumpărate în diverse ocazii. Am găsit la un moment dat o ofertă bună pe Okian, după care Elefant a avut 50% reduceri, am găsit și în hypermarketuri oferte bune și a fost și Sfântă Mărie și am ajuns în Cărturești...
În ultimă instanță, m-am convins singură că merit and I went for it :))

De Ultimul trimis Oserp de Doina Roman m-am apucat deja, și voi scrie o recenzie la final, chiar sunt curioasă să văd cum se va termina seria Pragul.

Pentru că am văzut filmul, iar pe Okian pachetul cu cele două cărți erau la un preț foarte bun, nu am putut să rezist și mi-am luat și Me before you și After you de Jojo Moyes. Și de obicei nu am nimic cu formatul cărților, dar astea arată ridicol de diferit, mai ales că editura e aceeași. Oh well.

Și mi-am luat și restul volumelor apărute la noi din seria Temeraire de Naomi Novik. Volumul doi l-am luat de pe Elefant, iar celelalte trei le-am luat din Cărturești, pentru că Nemira avea ofertă de 2+1. De obicei nu cumpăr serii întregi, dar primul volum mi-a plăcut muult, iar Andreei știu că i-au plăcut și celelalte și cum avem același gusturi mi-am zis că pot să fac asta. Sigur la un moment dat mă va apuca iar vinovăția că am atâtea cărți necitite, dar măcar voi avea toată seria la zi, deci nu va trebui să aștept. 
Nu știu dacă asta are sens, dar în capul meu are.

Tot de pe Elefant mi-am cumpărat și cărțile de mai sus, să le iau în ordine.
Pentru că Mo Yan a ajuns pe lista mea de autori cărora vreau să le citesc toate cărțile, nu puteam să nu iau ceva de el, și am ales Sorgul roșu și chiar sper să îmi placă. Apoi de ceva timp tot vreau să citesc și eu ceva de David Mitchell și am luat Omul de ianuarie pentru că nu am vrut să încep cu Atlasul norilor, am auzit că e ceva mai complicat, iar cartea asta chiar suna interesant. 
Ce spui după bună ziua? de Eric Berne am cumpărat-o pentru că a fost menționată la unul din atelierele de confecționat povești, era vorba despre basme, m-a făcut curioasă și am zis să profit de reducere, pentru că genul ăsta de cărți sunt destul de scumpe. 
Iar Misterul regelui. Despre scris de Stephen King l-am luat din pură curiozitate, eu nu citesc King, nu mă înțeleg cu genul horror deloc. Dar asta e cu totul altceva și m-am gândit că ar fi interesant, măcar așa ca fapt divers să văd ce are el de spus despre scris.

Pentru că vreau să îmi lărgesc orizonurile în SF mi-am luat 2001: odiseea spațială de Arthur C. Clarke și Fundația de Isaac Asimov. De Arthur C. Clarke am mai citit două cărți și mi se pare un autor mai accesibil pentru mine ca și gen SF, iar despre Asimov am auzit numai lucruri bune și am zis de mult că vreau să îi dau și eu o șansă.

Am și două cărți de Agatha Christie, Muncile lui Hercule și Ceasurile, pentru că erau 10 lei și îmi plac edițiile astea, iar cu autoarea nu dau niciodată greș, am zis să profit.
Iar ultima carte e Darul lui Jonas de Lois Lowry, carte pe care tot zic că o citesc de când am văzut filmul, dar tot nu am ajuns să mi-o iau, iar ediția asta mi s-a părut și drăguță și ieftină. Am auzit că filmul e destul de diferit, și ăsta e unul din motivele pentru care vreau să citesc și cartea.

Și poza de grup:

Partea frumoasă acum e că trebuie să îmi reorganizez un pic biblioteca :))

luni, 15 august 2016

Leapșa Liebster - Descoperă bloguri noi

Mulțumesc Biana Ioana pentru leapșă! :)
Voi trișa un pic și nu voi nominaliza, din simplul motiv că nu știu niciodată ce întrebări să pun pentru celelalte persoane, nu că nu aș vrea să o fac. Dar pur și simplu mintea mea devine goală de câte ori trebuie să mă gândesc la întrebări pentru alte persoane.

Reguli:
1. Mulțumește-i persoanei care te-a nominalizat și menționează-i blogul.
2. Listează regulile în postarea ta.

3. Afișează premiile Liebster undeva pe blogul tău.
4. Răspunde celor zece întrebări prevăzute de persoana care te-a nominalizat.
5. Scrie zece lucruri random despre tine.
6. Nominalizează 5-11 bloguri și informează-le că au fost nominalizate.
7. Asigură blogurile pe care le-ai nominalizat cu zece întrebări.


Întrebările:
1. Obișnuiești să recitești cărțile care ți-au plăcut?
Nu recitesc cărți decât foarte rar, atunci când am făcut-o a fost pentru că erau parte dintr-o serie pe care am început să o citesc în generală și din care nu mai țineam minte nimic.

2. Cu cine îți place să vorbești despre cărțile citite?
Cel mai des vorbesc despre cărți pe blog, uneori îi povestesc mamei mele, dar îmi e mult mai ușor aici. În viața reală, nu prea vorbesc despre cărți, nu știu de ce.

3. Ce părere ai despre triunghiurile amoroase în cărți?
Le urăsc.

4. Pe care carte îți dorești din toată inima să o vezi ecranizată?
The night circus, și da știu că a fost anunțat oficial, și am emoții. Mi-e teamă că nu va fi la nivelul pe care mi-l doresc și iubesc cartea aia!

5. Cine sunt doi dintre scriitorii tăi preferați?
Doar doi? J.R.R. Tolkien și Haruki Murakami, dar nu sunt doar ei doi. 

6. Care este cartea pe care o recomanzi cititorilor începători?
O să sune ca un clișeu, dar Harry Potter.

7. Cu ce personaje ți-ar plăcea să îți petreci vacanța/concediul?
Pas, nu pot niciodată să răspund la genul ăsta de întrebări, sunt mult prea multe personaje care mi-au plăcut mult de-a lungul timpului.

8. Îți place să citești teatru?
Nu, dar îmi place să văd piese de teatru, chit că nu am văzut prea multe până acum.

9. Cum simți că te-au ajutat și te ajută cărțile?
Îmi oferă un loc în care să mă ascund de realitate, pot învăța lucruri chiar și din povești ficționale, plus că dacă nu citeam nu aș fi avut niciodată blogul ăsta și aș fi ratat ocazia de a întâlni multe persoane simpatice. 

10. Care este cartea (deja scrisă) pe care ți-ai dori să o fi scris tu?
Niciuna. Indiferent cât de mult aș iubi o carte, nu îmi pot dori să o fi scris eu. Nu știu exact cum să explic, dar încerc să nu mă mai compar cu alte persoane, din orice punct de vedere și în contextul ăsta mi-am propus acum ceva timp să nu îmi doresc nimic din ceea ce alții au reușit să facă, pentru că eu sunt eu și ei sunt ei. Asta sună așa pompos, dar pe bune că nu știu cum altfel să explic :)) Îmi vine greu să descriu anumite sentimente.
Oricum, de vreo lună m-am calmat definitv din anumite puncte de vedere și nu mai simt invidie vizavi de anumite relizări ale altora, deci totul e chiar foarte ok acum.

Zece lucruri random despre mine:
1. Sunt balanță. 
2. Sunt sinceră, mai ales aici pe blog.
3. Viitorul mă sperie, chiar dacă nu înțeleg pe deplin de ce.
4. Vreau să ajung în SUA și Japonia într-o bună zi.
5. Mă consider pesimistă, chit că în ultimul timp am reușit să stau într-o bulă de optimism.
6. Cea mai recentă chestie care mi-a trecut prin cap e că vreau să iau lecții de echitație. În mod ironic, mi-e frică de cai. 
7. Vreau să pot citi în franceză într-o bună zi.
8. La pensie vreau să îmi iau un yorki(da, eu sunt aia care se gândește de acum la pensie, ha, ha).
9. Îmi vine greu să vorbesc despre mine, habar nu am de ce, dar nu știu niciodată ce să spun atunci când cineva îmi zice să mă descriu în câteva cuvinte. 
10. Vreau foarte multe lucruri, dar în același timp sunt coștientă că nu le voi putea obține pe toate.

Sper că nu v-am plictisit prea tare și  mulțumesc oricui a avut răbdare să citească până la final.

duminică, 14 august 2016

"The Martian" de Andy Weir

Am văzut filmul pentru această carte în 2015 și mi-a plăcut foarte mult. Iar după ce m-am tot gândit dacă vreau să citesc și cartea sau nu, am decis în final să o cumpăr și mă bucur că am făcut-o.
Asta este povestea lui Mark Watney, unul dintre cei șase astronauți trimiși pe Marte, ei sunt Ares 3. În urma unei furtuni foarte puternice, se decide că e prea periculos ca ei să rămână pe Marte, dar în timp ce toți încercau să ajungă la MAV, Whatney este lovit, iar toți îl cred morți, pentru că așa reiese din semnalele trimise de costumul lui. Doar că el nu a murit, iar acum este blocat pe Marte și trebuie să găsească un mod de a supraviețui și de a comunica cu NASA.
Motivul pentru care inițial nu am vrut să citesc cartea a fost pentru că știam că e la persoana întâi, din perspectiva lui Mark Whatney și nu am fost convinsă că vreau să știu ce gândește în momentele alea, fiind de unul singur pe Marte. Dar Whatney s-a dovedit a fi un personaj optimist, cu foarte mult umor, ceea ce eu cred că a ajutat mult povestea, pentru că nu devine niciodată excesiv de deprimantă, chiar dacă de multe ori pare că el nu va supraviețui la finalul cărții. Eu una cel puțin am apreciat foarte mult lucrul acesta, pentru că sunt ușor de impresionat, mai ales cu povești triste și nu cred că aș fi ajuns să citesc până la final dacă nu ar fi fost personalitatea foarte veselă a lui Whatney.
Iar el ca personaj mi-a plăcut foarte mult. Pe lângă ce am zis mai sus, are un mod foarte ingenios de a se descurca în situații neprevăzute, care tind să apară pe parcurs și nu renunță niciodată, indiferent cât de negre ar putea arăta lucrurile pentru el.
Dar pe lângă punctul de vedere al lui Whatney, mai vedem la persoana a treia și ce se întâmplă la NASA, dar și cu restul echipajului lui Whatney. Cred că dacă toată cartea ar fi fost compusă doar din log-urile lui Mark Whatney, cartea ar fi putut deveni un pic plictisitoare la un moment dar, dar așa mereu a existat ceva nou și mi-a plăcut că puteam ști la ce mai lucra NASA pentru a îl salva pe Whatney de pe Marte.
Acum, aici ar fi singura mea plângere cu privire la cartea asta, anume că la un moment dat devine greu să deosebești restul personajelor care sunt implicate în salvarea lui Whatney, dar la fel se întâmplă și echipajul lui. Sunt destul de multe personaje, iar eu le tot încurcam între ele. Bine, ca să fiu cinstită, nu știu dacă mi-ar fi plăcut mai mult dacă cartea ar fi fost mai lungă și fiecare personaj descris mai mult, pentru că atunci poate totul s-ar fi petrecut mai încet, ceea ce pentru cartea asta nu cred că ar fi funcționat.
De aspectele științifice ale cărții nu mă pot lega pentru că eu nu știu nici fizică, nici chimie, am absolvit ASE, dar așa cum au fost explicate mi s-au părut ușor de urmărit, chiar dacă nu aș ști că spun dacă sunt corecte sau nu. Dar faptul că am putut urmări ușor tot ceea ce făceau personajele, mai ales Whatney m-a bucurat foarte tare, pentru că asta e problema mea principală cu genul SF, explicațiile științifice pe care nu le pot urmări. Aici totul a fost foarte bine din punctul ăsta de vedere.
Eu recomand cartea asta, chiar nu aș fi lăsat-o din mână, nu există niciun moment plictisitor și mă bucur că am citit-o. Genul ăsta de cărți mă fac să vreau să citesc mai multe cărți din genul SF, gen pe care tind să îl evit. 

miercuri, 10 august 2016

Top 5 Wednesday: Authors you are waiting on another book from

Nu am mai postat de mult în rubrica asta, dar pentru august sunt câteva subiecte despre care mi-ar plăcea să postez, ăsta fiind unul dintre ele. Autorii din lista asta vor fi cei cărora le-am citit toate cărțile apărute și pentru care nu a fost anunțată oficial nicio altă carte momentan.
  • Adina Speteanu. Am citit și cartea polițistă și seria cu vampiri, mi-au plăcut ambele și sunt curioasă să văd ce va face mai departe.
  • Carlos Ruiz Zafon. Unul din autorii mei favoriți, vreau să citesc tot ce scrie.
  • Erin Morgenstern. De când am citit The night circus tot aștept următoarea ei carte, și încă nu am aflat nimic sigur.
  • Jennifer Cody Epstein. Am citit ambele cărți ale autoarei, și chiar vreau să văd ce altceva va mai scrie.
  • Laura Hillenbrand. Ok, aici trișez un pic, pentru că am văzut pe Goodreads că mai are o carte publicată, dar momentan nu știu de unde pot face rost de ea. Și nu mai am alt autor.

luni, 8 august 2016

Suicide Squad

Și chiar am avut speranțe de la filmul ăsta, chiar și după ce fratele meu mi-a zis că nu merită să îl văd. Dar era pe lista de filme pe care voiam să le văd, iar frumusețea blogului e că am un loc unde pot vorbi despre el.
Povestea e simplă: după anumite evenimente, se decide crearea unui grup format din infractori pentru cazuri de urgență, dar neoficial, deci dacă ceva merge rău, vina va fi aruncată complet asupra grupului respectiv. Printre ei se numără Harley Quinn, Deadshot, Enchantress, Killer Crock și mai sunt vreo doi, dar le-am uitat numele și nu am chef și să îi caut pe IMDB. 
Singurul lucru bun, din punctul meu de vedere, la filmul ăsta a fost soundtrackul, chiar trebuie să caut melodiile.
Prima mea problemă cu filmul ăsta, și cea mai importantă, sunt personajele. Despre fiecare ni se spun numele și câteva lucruri mai importante despre el/ea după care se trece mai departe. Singurii care primesc chiar și o frântură mult prea mică de back story sunt Harkey Quinn, Deadshot și El Diablo, dar și astea sunt doar niște flashback-uri care apar în momente ciudate pe parcursul filmului, și care la final nu spun mare lucru despre personajele astea. Restul nu primesc nici măcar atât. E o chestie care se numește "show, don't tell", iar aici se face exact opusul acestui lucru. La final nu știm nici cine sunt personajele astea, nici de ce fac ce fac, nici de ce sau cum ajung să formeze un grup unit până la marea luptă de la final. 
Și așa ajung la următoarea mea problemă, anume că filmul mi s-a părut destul de fragmentat. Prin asta mă refer la faptul că de multe ori în timp ce priveam nu puteam să nu am senzația că între două scene ar mai fi trebuit să existe una, dar a fost tăiată din diverse motive, sau au fost adăugate altele pur și simplu.
Să nu uit de cele două cameos de pe parcurs, ale lui Batman și Flash, pentru că, nu-i așa, urmează Justice League și trebuie și așa ceva, asta deși fix cele două personaje lipseau din tot filmul ăsta. Dar poate că sunt eu rea, cine știe?
Să mai zic că tot plotul filmului nu are niciun sens? Bine, e cumva ironic că tot planul i-a explodat în față, dar problema putea fi rezolvată atât de ușor, chiar dinainte de a deveni una atât de mare. Dar s-ar fi terminat prea repede filmul...
Să nu mai zic de glumele care au fost introduse. Mie nu mi-au plăcut, mai ales aia cu ștersul istoricului de internet, adică serios? Plus alte câteva momente care ar fi trebuit să fie amuzante, dar au părut doar forțate.
Iar Joker... mda, Heath Ledger a făcut o treabă mai bună, asta separat de faptul că nici nu apare prea mult prin film, iar când o face... nu mi s-a părut convingător. 
Dacă mai aveam ceva dubii legate de Justice League, acum știu sigur că nu o să îl văd în cinema, mai ales că DC va introduce iar o grămadă de personaje într-un singur film, în care mai trebuie luptat și cu un personaj negativ, deci nu vor avea timp să le introducă cum trebuie. Singurul film al lor din viitorul apropiat care ar avea șanse să fie mai ok, din punctul meu de vedere, ar fi Wonder Woman, pentru că are un întreg film doar pentru ea, dar și acolo am ceva dubii. Vom vedea. Oricum, până acum DC nu m-a impresionat absolut deloc.

sâmbătă, 6 august 2016

"Outlander(Outlander #1)" de Diana Gabaldon

Pentru că mama îmi tot povestea de serial, care îi place foarte mult, m-am gândit să citesc și eu primul volum, să văd despre ce e vorba. La drept vorbind, nu suna rău deloc. Dar să încep cu începutul.
Anul este 1946, iar Claire și Frank decid să meargă într-o a doua lună de miere într-un orășel destul de simpatic de altfel. Apoi, într-o zi văd un grup de femei dansând în jurul unei construcții de pietre, asemănător cu Stone Hedge, dar mai mic, iar atunci când Claire se întoarce acolo pentru a aduna câteva plante, găsește din întâmplare o poartă spre trecut, anul 1743. După ce acceptă faptul că într-adevăr se află în trecut, trebuie să găsească o cale de a ajunge înapoi în prezent, ceea ce e greu de făcut când toți sunt cu ochii pe tine considerându-te un spion.
Cartea asta din punctul meu de vedere avea mult potențial. Recunosc că primele cincizeci de pagini au fost mai greu de parcurs, din cauza dialectului scoțian în care sunt scrise dialogurile, dar m-am obișnuit și totul a fost foarte bine, chiar m-am bucurat că m decis să o citesc în engleză. Primele trei sute de pagini cred că sunt cele mai bune din toată cartea. Claire are un scop precis, de a se întoarce la soțul ei în prezent, e amuzantă, dă și de niște ceva bandiți, are câteva dialoguri foarte comice, mai ales cu Jaime, ajung imediat și la el, per total chiar mi-au plăcut mult astea trei sute de pagini. A avut suspans, Claire era destul de cu capul pe umeri, încercând să le câștige încrederea prin îndemânarea ei în ce privește medicina, totul e frumos descris, chiar atmosfera mi-a plăcut mult, eram convinsă că o să iubesc cartea asta. Iar de Jaime mi-a plăcut foarte mult, era simpatic, iar discuțiile lui cu Claire erau foarte distractiv de urmărit, chiar mi-a plăcut relația care se forma între ei. Dar apoi mi s-a rupt filmul, mai exact după o anume scenă în care Claire se alege cu o bătaie, cei care au citit cartea sau au văzut serialul vor ști despre ce vorbesc. Dar am zis totuși să continui, cu toată frustrarea pe care am simțit-o după evenimentul cu pricina, că poate e cel mai rău lucru care se întâmplă. M-am înșelat. De acolo toată povestea a devenit extrem de frustrantă.
Ok, atunci când am început să citesc cartea știam că va conține destule scene de sex, ceea ce nu mă deranjează, am mai citit cărți cu astfel de scene și totul a fost ok. Dar aici a fost de-a dreptul excesiv. Pe lângă faptul că după căsătorie, nu puteau trece două pagini fără o astfel de scenă, de la jumate încolo pot să jur că majoritatea evenimentelor și poveștilor dezvăluite în carte aveau în centru un fel sau altul de abuz sexual. Și înțeleg că pe vremea aia lucrurile nu erau prea roz pentru femei, dar nu e numai legat de femei, deja de la un punct încolo nu mai conta dacă era vorba de femei, bărbați sau copii, trebuia neapărat să existe ceva sexual la mijloc, asta pe lângă toată violența din perioada aia, care oricum era destul de multă.
Și când au mai ajuns și la subiectul cu vrăjitoarele și cu pedepsele și modurile în care verificau dacă erau sau nu vrăjitoare... Nu am cuvinte să descriu cât de mult m-a enervat partea aia. Nu că Geillis nu ar fi fost ciudată, dar se ajunge într-o situație destul de... aș putea spune ușor creepy. 
De altfel, cartea asta nu are niciun fel de plot. La început am crezut că va fi despre încercările lui Claire de a ajunge în prezent, dar nu e despre asta, pentru că oricât de mult ar fi insistat ea în fiecare capitol că îi e dor de Frank și toate cele, la finalul zilei nu a făcut mare lucru pentru a se întoarce la el, și a avut o șansă destul de bună de a o face la un moment dat. Deja după șansa pe care nu o apreciază și toate celelalte lucruri menționate mai sus, nu mai eram convinsă că mă vor ține nervii să citesc până la final, adică ultimele două sute cincizeci de pagini. Mai ales că citisem un spoiler despre o chestie care i se întâmplă lui Jaime la final din cauza lui Randal. Așa că, în cele din urmă, am decis să citesc pe wikipedia ce se petrece până la final și m-am bucurat că nu m-am chinuit să citesc ultimele sute de pagini, deja e mult prea mult pentru mine. Nu am crezut că voi spune vreodată asta, dar GoT e mic copil pe lângă cartea asta la capitolul violență.
Eu una nu recomand și cu siguranță nu voi continua seria, mai ales că știu că va fi vorba numai despre iubirea dintre Claire și Jaime, o iubire de altfel pe care eu nu o cred posibilă.