Postări

Se afișează postări din 2016

Leapșă: 2016 review

Imagine
Asta e a treia postarea de final de an pe care o scriu, sper să fie și ultima :)) Inițial am vrut să o scriu ca în ultimii doi sau trei ani, dar nu mi-a plăcut deloc cum a ieșit, apoi am vrut să fac leapșa cum era ea anul trecut, iar apoi am văzut varianta asta a lepșei, pe care mi-a pasat-o și mie Ghanda și mi-a plăcut mai mult decât cea de anul trecut, cu 15 întrebări.  Merci, Ghanda! :)
1) Câte cărţi ai citit în 2016?
Am citit 36. Goal-ul de pe Goodreads era de 40, iar la anul o să scad numărul pentru că după doi ani la rând în care nu am atins numărul, e clar că așa cum stau lucrurile acum nu prea am cum să citesc 40 de cărți într-un an. Jobul și masterul îmi ocupă destul de mult din timp.

2) Dintre ele, care a fost cea mai bună carte citită?
Ufff, greu. O să o menționez pe cea care mi-a apărut prima dată în minte când m-am gândit la asta, anume Regatul sufletelor pierdute de Ana-Maria Negrilă. Așa cum am scris și în recenzie, romanul acesta are tot ce mi-aș putea eu vreodată dori de…

December wrap-up

Imagine
Știu că practic mai sunt trei zile până la finalul lunii, dar sunt sută la sută convinsă că nu voi mai termina nicio carte, o să scriu mai jos de ce.
În decembrie am citit următoarele cărți:

Războiul pulberii negre(Temeraire #3) de Naomi Novik. Nu e volumul meu favorit din serie, mai ales că am senzația că mai mult a fost un roman de trecere. Dar m-am bucurat totuși să îi urmăresc din nou pe Laurence și Temeraire și sunt în continuare curioasă să văd ce vor face mai departe. 4/5Conan Barbarul:  o vrăjitoare se va naște de Robert E. Howard. Recunosc că nu aș fi crezut că voi citi vreodată Conan Barbarul. Nu am niciun motiv bun, dar nu credeam că voi ajunge să îl citesc. Nu o să scriu o recenzie, pentru că e o nuvelă, dar chiar mi-a plăcut. Iar Conan îmi amintește de glumele cu Chuck Norris, că mi se pare genul ăla de personaj care poate face orice, indiferent de situație. Recunosc de asemenea că după ce am citit nuvela, în traducerea celor de la Crux Publishing, am cumpărat colecția co…

"Fata cu toate darurile" de M.R. Carey

Imagine
Ideea de zombi, pe mine una nu m-a atras niciodată. Se poate să fie prejudecăți, dar niciodată nu am fost atrasă de orice are legătură cu subiectul, și când am început să citesc cartea asta am fost destul de sceptică și de convinsă că nu o să îmi placă. M-a luat prin surprindere, în mod plăcut, cu toate că poate nu a fost cea mai fericită idee să o termin de Crăciun. Finalul ăla...
Într-un viitor nu foarte îndepărtat, omenirea nu arată deloc bine. Din cauza unei ciuperci(nu o să încerc să scriu cum se numește, că nu am reușit să citesc calumea numele niciodată) cumva modificate, majoritatea populației a fost transformată în flămânzi, iar cei care au mai rămas s-au împărțit în două grupuri. Pe de o parte, există armata, și apoi junkerii, care sunt oameni neinfectați cărora le pasă doar de supraviețuire. Dar nu toți flămânzii sunt la fel, iar descoperirea unor copii care nu au fost afectați la fel de parazit ca toți ceilalți, oferă speranța că poate un leac există. Melanie este unul di…

Positive notes on 2016

Imagine
Anul 2016 nu a fost chiar cel mai fericit pentru mine. Dar am văzut videoul ăsta și m-am gândit că e o idee bună să fac și eu așa ceva. Nu am reușit să găsesc 16 lucruri, dar chiar și așa eu cred că sunt suficiente și mă bucur că am reușit să fac o listă cu lucruri care m-au făcut fericită în 2016. Încerc din greu să rămân optimistă, iar lista asta chiar cred că ajută, iar mie nu-mi trebuie nici mult pentru a fi fericită. Am găsit un job pe perioadă nedeterminată care îmi place.Am intrat la buget la masterul pe care mi-l doream.Am participat la Atelierul SFF 3; a fost o experiență interesantă și mă bucur că am putut participa.Am descoperit Onenote, care are tot ce mi-aș putea dori de la o aplicație care imită un notebook.Am fost calmă și zen până prin iulie, adică mai mult de jumătate de an, ceea ce e un pas înainte pentru mine.Cred că stau mai bine din punct de vedere al timidității. Da, încă mai am mult de lucru, dar așa cum se spune: one step at a time.Am găsit un centru de echitaț…

Atelier de confecționat povești fantastice #10

Imagine
În cadrul Cruxmas fair & party, a avut loc o nouă ediție a atelierului de confecționat povești fantastice organizat de editura Crux Publishing. Tema atelierului a fost Moș Crăciun pentru o zi.
La petrecerea de Crăciun a tuturor zeităților, în care toți aduc un cadou pentru șeful cel mare, în cazul ăsta Zeus, două dintre zeități uită. Drept pedeapsă, Zeus le dă sarcina de a ajuta o persoană care va trebui să fie Moș Crăciun, să ducă toate cadourile. În limita abilităților lor, bineînțeles.
După mai multe sugestii, cele două zeități alese au fost:
- zeul penei de curent: Panait Beznă, care e orb de altfel
- zeița coșarilor: Geta Pămătuf, sau Pufi pentru prieteni
Iar cel care trebuie să devină Moș Crăciun este domnul Toma Vasilescu, de 45 de ani, bețiv de meserie, cu patru clase terminate, și vânzător de ziare. Cele două zeități ajung la el pentru că îi confundă casa care arde ca pe un semn de la Zeus că el e cel ales. Casa a explodat din vina celor de la Distrigaz. Domnul Vasilescu…

Lisabona ziua 5 + concluzii

Imagine
Ecranul laptopului mi se pare atât de mare după ce am stat o săptămână doar cu telefonul...  Oricum, am ajuns cu bine acasă, la 3:45 a aterizat avionul, m-am culcat pe la patru și m-am trezit pe la două fără ceva după-amiaza. Încă nu mi-am revenit complet, dar chiar vreau să scriu și postarea asta, până nu îmi uit gândurile. 
Să încep cu ce am făcut în ultima zi la Lisabona, după care voi trece la concluzii și la un mic top al lucrurilor care mi-au plăcut cel mai mult din tot ce am văzut cât am fost acolo. Primul muzeu la care am fost se numea Gulbenkian, și este un muzeu de artă. Nu doar picturi, ci au și vaze, bijuterii, cărți, diverse obiecte provenite din mai multe tări(Egipt, Japonia îmi pot aminti eu acum). Mie chiar mi-a plăcut, mai ales că aveau obiecte atât de diverse, inclusiv covoare, pentru că deși îmi place arta, dacă sunt doar tablouri, tind să mă plictisesc repede. Dar aici a fost chiar divers și mai ales obiectele din Asia mie mi-au plăcut foarte mult.
Apoi am vizitat…

Lisabona - ziua 4

Imagine
Azi e penultima zi pe care o voi petrece la Lisabona, am văzut mai puține ca zilele trecute, dar am totuşi câte ceva de povestit. Am început cu muzeul Azulejos, care este practic un muzeu cu faianță. E ceva ce aici am văzut des, atât în palate cât  şi pe case si am înțeles că sunt şi în stații de metrou. Nu am crezut că o să mi se pară cine ştie ce, dar fiecare bucată de faianță e pictată manual şi multe sunt destul de vechi. Iar din câte am văzut în muzeu, fiecare bucată e pictată separat şi apoi puse împreună.  Iar multe dintre picturi sunt foarte detaliate.
Pentru a mai vedea o parte din oraş, ne-am plimbat cu metroul cel mai vechi din Lisabona, care are un singur vagon, tramvaiul 28E. Am înțeles şi că e menționat pe site-urile turistice. A durat un pic să găsim o stație, dar apoi ne-am dus până la capăt. A fost interesant, mai ales ca merge pe niste străduțe destul de înguste şi am văzut tot felul de magazinase pe drum, cumva asemănător cu ce am mai văzut într-o anumită parte a B…

Lisabona - ziua 3

Imagine
Trecând peste faptul că m-am trezit la trei dimineața cu o imensa durere de cap, ziua asta a fost chiar reuşită.
Azi, asa cum era planificat, am fost la Sintra, un oraş care a află la vreo 30 de kilometri de Lisabona. Acolo am mers cu trenul, unde am avut surpriza de a da de trei tipi care cântau la acordeon. Români. Exact asta lipsea din toată aventura. Mai că am vrut să cred că doar mi s-a părut că vorbesc româneste.
Trecând peste, ajunşi în Sintra am luat un prim autobuz care ne-a dus la Quinta da Regaleira, care este o vilă construită de un domn la începutul secolului douăzeci. Vila în sine nu mi s-a părut chiar impresionantă, mai interesant mi s-a părut exteriorul. Totul e construit ca un mare labirint, are foarte multe plante si grote.
Dar ce mi-a atras mie atenția a fost o fântână fără apă, care are 27 de metri adâncime şi în care se putea cobora. Poate că am citit eu prea mult Murakami, dar nu am putut să rezist. Am coborât si am urcat, în timp ce mama si fratele meu mă aștep…

Lisabona - ziua 2

Imagine
În ciuda tuturor preconizărilor noastre, azi dimineață nu ne-au durut picioarele mai deloc, aşa că am pornit optimiști la drum. Cum am ajuns înapoi la hotel e altă poveste, dar ajung şi acolo.

Primul loc vizitat se numea Story Center Lisboa, unde se prezentau câteva lucruri mai importante din istoria orașului printr-o prezentare interactivă. Am primit un ghid audio care se derula automat în funcție de locul din traseu în care ne aflam, care avea şi el diverse decorațiuni sau mici video-uri. Ce mi-a plăcut cel mai mult la acest tur a fost înregistrarea audio, pentru că prezentarea nu era făcută pe un ton monoton, ci într-i asemenea mod care pe mine mă făcea sa vreau sa ascult în continuare, era chiar distractiv pe alocuri. Iar la un moment dat am avut parte si de o mică recreere a unui cutremur care a distrus mare parte din oraş. A fost chiar interesant, şi m-am bucurat că nu a insistat prea mult pe asta, ci s-au prezentat apoi măsurile luate pentru a reconstrui orasul. Nu pot reface …

Lisabona - ziua 1

Imagine
Mi-am propus să scriu la finalul fiecărei zile perrecută la Lisabona o postare în care să povestesc ce am văzut şi câteva păreri. Acum, am plecat fără laptop, pentru că nu am vrut dă îi duc grija, deci scriu de pe telefon, ceea ce nu am mai făcut până acum, dar sper să mă descurc cât de cât.  Începând cu începutul, după ce am trecut de controalele de la aeroport şi ne-am așezat la poartă pentru a aştepta îmbarcarea, eu am avut un mic atac de panică. Pentru că mie oricum îmi e frică de avion, eram trează şi de la opt dimineața, avionul pleca la cinci şi un sfert... a fost fun. Dar m-am mai liniștit cu ajutorul mamei, până la urmă după decolare chiar a fost ok. Am mai avut eu un moment ciudat la metrou, dar era târziu şi mama mi-a spus că se aștepta la mai rău de la mine, asa a fost ok. Minunat e că hotelul e exact vis-a-vis de metrou, care ajunge la aeroport. Bine, practic aeroportul e în oraş, la aterizare s-a văzut foarte frumos.  Recunosc că nu îmi plac lucrurile pe care nu le cunosc …

Calea șobolanului

Am tot povestit pe aici despre atelierele de creat povești fantastice organizate de editua Crux Publishing. Am ratat vreo două, dar am fost prezentă la primul, din care a apărut un început de poveste mai bizară, să zic așa. Iar eu neavând ce face la momentul respectiv, m-am gândit să încerc să o scriu, cu început și final. Asta se întâmpla prin august anul trecut, și tot de atunci zace printr-un folder pe laptop. Și... nu știu, de la un timp tot mă gândesc că aș vrea să o pun undeva, și cum și așa am o chestie cu a strânge totul într-un singur loc, m-am gândit să o pun aici. N-am pretenții de scriitoare, dar mai cochetez din când în când cu asta. ------------------------------------------------------------------- Într-o vară oarecare, într-un orășel din centrul meleagului, ceva extraordinar avea să înceapă. Nimeni nu ar fi bănuit că tocmai acolo se vor petrece lucurile și nici nu și-ar fi putut închipui cine vor fi protagoniștii. Dar avea să se povestească ani la rândul despre ei și fa…

"Războiul pulberii negre(Temeraire #3)" de Naomi Novik

Imagine
Volumul ăsta mi-a plăcut mai puțin decât primele două, mai ales spre final, dar voi continua seria, sunt încă curioasă să văd ce vor mai face Laurence și Temeraire.
În acest volum, Laurence primește un ordin de a aduce din Turcia trei ouă de dragon cât mai repede în Anglia. Misiunea se dovedește a fi mai dificilă decât ar fi părut, nu doar din cauza drumului lung pe care trebuie să îl parcurgă, ci și din cauza tuturor lucrurilor care li se întâmplă pe drum, războiul cu Bonaparte fiind încă în toi.
Nu mi-a displăcut volumul ăsta, dar cred totuși că celelalte două au fost mai bune, mai ales că spre final a devenit ușor plictisitoare. Bine, recunosc că eu sar peste lupte, iar ultima parte doar din asta constă,
Cel mai mult mi-a plăcut cum a început cartea și apoi călătoria în care au pornit Laurence, împreună cu camarazii lui, și cu Tharkay, cel care le-a și adus scrisoarea cu ordine și care are rol de călăuză. Iar pe drum întâlnirea cu dragoni sălbatici și interacțiunea lui Temeraire c…

Fantastic beasts and where to find them

Imagine
Tot încerc de câteva zile să mă așez în fața tastaturii și să scriu despre filmul ăsta, deci ăsta e un moment la fel de bun ca oricare altul.
Acțiunea filmului se petrece cu ceva zeci de ani înaintea evenimentelor din seria Harry Potter, și îl urmărește pe Newt Sacamander, un vrăjitor venit în New York în căutarea unei creaturi magice. El are o valiză care găzduiește mai multe tipuri de creaturi magice, și vrea să scrie o lucrare despre ele, pentru ca ceilalți vrăjitori să își dea seama că ele nu sunt periculoase și nu trebuie exterminate. După o scurtă întâlnire cu o persoană non-magică, și în urma unei încurcături de valize, multe dintre creaturile adunate de Scamander scapă din valiză, iar acum el trebuie să le găsească înainte ca aceastea să cauzeze vreo stricăciune gravă.
O să zic de pe acum că mă așteptam la mai mult de la filmul ăsta, problema mea principală fiind aceea că nu prea se întâmplă cine știe ce pe parcursul lui. Seria Harry Potter are un loc special în inima mea, da…

White Collar

Imagine
Ăsta e un serial care nu m-am așteptat să îmi placă atât de mult, dar pe care am sfârșit prin a-l iubi pur și simplu. Și sunt încă un pic tristă că s-a terminat, chit că mi-a luat ceva pentru a vedea toate cele șase sezoane.
Peter Burke este agent al diviziei white collar a FBI, singurul agent care a reușit să îl prindă pe Neal Caffrey, un hoț de artă celebru și falsificator. Cu câteva luni rămase pe sentința lui de patru ani, Neal evadează din închisoare, iar în urma ajutorului pe care se dovedește că e capabil să îl ofere FBI-ului, el devine un CI - criminal investigator. Astfel, el își poate servi sentința în custodia FBI-ului, avându-l pe Peter Burke drept supraveghetor și partener.
În primul rând, faptul că Neal este de fapt hoț m-a făcut să vreau să văd serialul. Nu știu de ce, dar îmi place orice are în centrul acțiunii un hoț. Iar Neal e chiar bun, mai ales când vine vorba de artă și de falsuri. E de asemenea și foarte încrezător în propriile forțe și tot ține să facă tot ce …

6 ani de blog

Imagine
Anul ăsta mi-am amintit din timp de faptul că în decembrie se împlinesc 6 ani de când am început să scriu prima dată pe blogul ăsta. Și cam de o lună de zile mă tot gândesc ce aș putea scrie în această postare, pentru că îmi tot propun să "sărbătoresc" cumva anual chestia asta. Și... nu am nici cea mai vagă idee ce aș putea spune, dar voi încerca totuși să încropesc ceva, pentru că nu pot lăsa ziua să treacă pur și simplu. 
Știu că postez din ce în ce mai rar, și asta nu-mi place. E adevărat și că sunt mai ocupată decât eram acum un an sau doi, dar tot cred că aș putea găsi timp dacă aș încerca foarte tare. Nu pot spune nici că blogul a ajuns să fie abandonat, nu cred că e cazul, dar mi-ar fi plăcut să fi postat mai des uneori. Totuși, sunt fericită că încă sunt aici.

Nu aș ști să zic cât timp de acum încolo mă văd încă ținându-mă de blog, de fapt nu prea vreau să mă gândesc la asta. Voi vedea eu pe parcurs. Tot aduc vorba pentru că sunt destul de sigură că la un moment dat…

November wrap-up

Imagine
După luna octombrie, în care nu am terminat nicio carte, luna noiembrie a fost destul de productivă din punctul ăsta de vedere.  Metamorfoze.Asta e o antologie cu povestiri despre vârcolaci, atât a unor autori străini cât și doi autori români. Nu sunt fan vârcolaci, dar per total cartea asta chiar mi-a plăcut. Au fost câteva povestiri care nu m-au impresionat deloc, dar majoritatea chiar m-au surprins în mod plăcut, și mi-au distrus preconcepțiile despre povestirile cu vârcolaci. 4/5Umanii de Matt Haig.Asta este o carte despre un extraterestru venit pe Pământ cu o misiune foarte specifică, care ajunge să cunoască omenirea și chiar să tragă niște concluzii interesante despre ei. Are mult umor, și la un moment dat te ia prin suprindere cu unele mesaje pe care le transmite, mai ales într-un anumit capitol, care este și favoritul meu din toată cartea. 4/5Ready player one de Ernest Cline.Și cartea asta mi-a plăcut, mai ales că îmi place să urmăresc alte persoane jucându-se RPG-uri și alte …

"Filiera grecească" de Bogdan Hrib

Imagine
Nu a fost chiar ce m-am așteptat, au fost lucruri care mi-au plăcut la cartea asta și lucruri care nu mi-au plăcut. Oricum, povestea Moartea unui om de cultură mi-a plăcut mai mult, motiv pentru care tot aș mai citi și altceva scris de autor, povestea mai sus menționată fiind scrisă mai recent, cel puțin așa cred. Concediul lui Stelian Munteanu din Grecia este întrerupt brusc din cauza unei crime, mai exact o tânără ucisă prin otrăvire. Suspecții principali sunt români, unul din ei cu relații puternice, iar așa ajunge Stelian Munteanu implicat în anchetă, fiind cel mai apropiat reprezentant român de scena crimei. El nu este de altfel polițist, ci jurnalist și purtător de cuvânt al poliției române. Ajunge într-o adevărată aventură, mai ales după ce cazul devine de interes internațional. Aveam așteptări mai mari de la cartea asta. Problema mea principală au fost perosonajele. Bine, nu am citit lista de la începutul cărții, din obișnuință, și poate că ar fi fost util, dar la final tot nu c…